Rețetă pentru ochi și inimă- Imagini și cuvinte frumoase....

 Universul este plin cu stele care mai de care mai stralucitoare și mai misterioase,ce așteaptă ca tu să le culegi cu ochii mintii atunci cănd ai nevoie de lumină in viata ta...

hh

Cuvinte vindecătoare

 
               Nu ar fi prima oară cănd cineva scrie despre puterea vindecatoare a cuvintelor.Incepănd cu rugăciunile,mantrele motivationale, citate sau pur și simplu cuvinte frumoase ,toate au puterea de a ne influenta psihicul și de a ne liniști...In urmă cu multi am avut ocazia sa simt pe propria-mi piele ,puterea extraordinară a cuvintelor  spuse in momente  potrivite...Eram foarte tănără,vulnerabilă și nefericită...De foarte multe ori mi se făcea rău pe fondul unei căderi de calciu,care se manifesta pe lăngă o stare de slăbiciune ,cu palpitații atăt de puternice incăt dacă nu aveam la indemănă un calciu pe care sa-l inghit mă sufocam și nu mai puteam să respir...Aceste episoade erau destul de dese,și le făceam chiar și pe stradă...Datorită acestor probleme asociate bineinteles cu altele de natură familială ,ajunsesem o persoana temătoare,cu probleme de anxietate și convinsă că am o boală gravă  la inimă...Am mers la medicul de familie,care mă cunoștea foarte bine și care probabil fusese avertizat in legătură cu starea mea...Ca să intelegeti ceea ce vreau să spun,trebuie să subliniez că arătam foarte rău,eram speriată și confuză știind că acasă două fetite se bazau doar pe mine și asta mă speria și mai tare...Cănd am intrat in cabinetul Doamnei doctor deja incepusem să mă agit iar inima imi bătea nebunește și primul lucru pe care l-am spus a fost că eu sunt sigură că am o boală la inimă...In momentul urmator doctorița cu o voce blăndă și calmă mi-a zis să iau loc și să mă liniștesc pentrucă nu este nimic in neregulă cu inima mea și că problema este mult mai simplă...Sigur a mai spus și altceva dar nu mai țin minte dupa atătia ani,cert este că in secunda urmăroare ,in timp ce mă așezam pe scaun ,eu și inima mea ne-am liniștit ...După un dialog intre medic -pacient și cu o retetă corespunzătoare am reușit să depășesc acele momente dificile...
          Acel episod a fost ca o lectie pentru mine de care am tinut cont toată viața...Atunci am inteles ce fortă are puterea unui cuvănt,ce impact are blăndetea și calmul din vocea cuiva dar mai ales ce forță extraordinară este autocontrolul ...Să nu credeți că problemele din viața mea s-au terminat atunci,dimpotrivă au urmate multe altele ,dar după tratament am căutat mereu să mă ajut singură,să fiu puternică,să nu deznădăjduiesc și să imi găsesc liniștea in mine insămi atunci cand cei din jurul meu nu mi-o pot  oferi...

EXTERMINARE

Poate că titlul poeziei o sa vi să pară cam dur,dar dacă citești cu atentie iti dai seama ca reflectă realitatea...Omul se crede superior,pentrucă dintre toate fapturile pămăntului doar el a fost inzestrat cu ratiune si atunci plin de orgoliu s-a proclamat un fel de rege care poate face doar ceea ce vrea ,crezand că niciodată nu va da socoteală ...Dar oare așa să fie?

Omul rațional și intelept
E cel mai sus in lanțul trofic,
Și numai el găndește drept
Și ia decizii ce hotarăsc sorții...

Pădurilor ce cu magia din copaci,
Ne dăruiește răsuflari de viată
Dar OMULE...tu cum le răsplătești
Atăta măreție de verdeață...?

Nepăsător trimiți topoare
Ca niște arme criminale
Ce taie adănc in seva vie
Și ii desparți de mama glie...

Pe langă asta ești și vănător
Plin de orgolii și de-un dor
De a ucide și de a arăta 

Că tu ești regele, esti,,matca,,...

Plănge pămăntul și pădurea
Și văntul șuieră a jale
Căci din tot ce a lăsat Noe
Rămase un deșert de disperare

Plănge oceanul,plange marea
De-atăta maldăr de gunoaie
Ce le sugrumă răsuflarea
Și le ucide viața,vălvătaia...

Și cerul cu tristețe lăcrimează
Cu ploaia doar mai duce greul
Să spele și să curețe cu apă norii
Ca să răzbească iarăși curcubeul...

Oprește nebunia,privește inapoi
Pămăntul nu-i al nostru
E a celor ce-ajunge după noi
Ce le lăsăm in urmă...
E ca după război...!

SUNT DOAR UN TRECATOR UMIL PRIN ACEATĂ LUME

                                                Numele meu de scriitor este Ana Nogard si sunt ca si voi un trecator umil prin aceată  lume ,pe care ar trebui să o respect,să o protejez si să o las celor care vin dupa mine macar la fel ,ca si generatiile viitoare să se poată bucura de ea...
                                              Am atatea să impărtăsesc cu voi ,incăt nici nu stiu cu ce să incep .De ce acum ...? Pentrucă ultimile evenimente petrecute la nivel mondial m-au pus pe gănduri si m-a făcut să mă intreb dacă nu pot contribui si eu cu putin la salvarea acestei planete...Sună pretentios nu-i asa,dar oare uneori nu credeti că este posibil ca din gesturi mărunte să se nască lucruri mari,importante...! 
                                           Am creat acest blog pentru a impartasi cu voi intămplări,dar stiluri de viată,precum si modalităti de a ne schimba modul de a trata unele lucruri,de a depăsi greutăti sau de a ajuta pe altii să meargă mai departe...